.

Orbán Béla:

 

Shabbat Zachor

Adu-ți aminte!

Înregistrare făcută vineri seara la părtășia comunității SÓFÁR credincioasă lui Jesua HaMassiah

2008.03.14.

 

Trebuie să vorbesc despre sâmbăta aduceri aminte, pentru că numele acestei zile de sâmbătă este Adu-ți aminte! Și pentru că această sâmbătă este a 2-a specială, dintre cele 4 sâmbete din ,nainte de Pesach. Un rezumat succint al acestei zile este cuprins în Deuteronom 25:17-19: „  Adu-ţi aminte ce ţi-a făcut Amalec pe drum, la ieşirea voastră din Egipt:cum te-a întâlnit pe drum şi, fără nicio teamă de Dumnezeu, s-a aruncat asupra ta pe dinapoi, asupra tuturor celor ce se târau la coadă, când erai obosit şi sleit de puteri. 19. Când îţi va da Domnul Dumnezeul tău odihnă, după ce te va izbăvi de toţi vrăjmaşii care te înconjoară, în ţara pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-o dă ca moştenire şi spre stăpânire, să ştergi pomenirea lui Amalec de sub ceruri!”

Este un cuvânt  destul de dur:„amintește-ți!” În viața evreimii este o poruncă și un cuvânt de bază „amintește-ți!” Nu spune să-ți amintești câte pierderi au fost, nici nu spune să-ți amintești ce s-a întâmplat atunci, și să te apuci să bocești, ci amintește-ți  pentru că lucrurile se repetă în mod ciclic. În istorie este la fel, aceleași lucruri se întâmplă. În spirit este la fel, deși se schimbă personajele, hainele sunt diferite, dar spiritualitatea este aceeași. Istorisirea aceasta vorbește despre amalec, cum a ucis pe cei care erau la urmă, atunci când poporul ales a ieșit din Egipt, și la urmă erau bolnavii, bătrânii, și copiii, aceia care nu s-au putut apăra. Erau la urmă din diferite motive. Urmau oștirea,totuși erau rupți de ea. 

Trebuie să fim atenți și la cuvântul: ,, când erai obosit”. Și înainte ca oricine dintre noi să-și asume acuzația, și să se condamne că da așa e atunci când am fost obosit și sleit de puteri atunci s-a întâmplat....Deci înainte să apară auto-condamnarea că eu am fost de vină. Biblia nu vorbește aici de auto-condamnare. Nu tu ai fost de vină, ci aici e vorba despre o legitate. La fel ca și faptul că, în funcție de posibilitățile pe care le avem trebuie să fim întotdeauna puternici și gata de luptă, în ciuda faptului că Dumnezeu, mergea împreună cu poporul, a fost acolo până la capăt în exodul lor, și pe drum, pentru că El era calea, dacă pot să spun așa, în ciuda acestui fapt totuși s-a întâmplat! S-a întâmplat pentru că întotdeauna sunt bătrâni, bolnavi și slabi. Și ar fi simplu să spun că suntem responsabili de cei bolnavi, de cei slabi, răspundem de cei cari sunt la urmă. Dar nu putem fi întotdeauna responsabili, pentru că noi înșine am fost de multe ori obosiți și  sleiți de puteri. Nu ne-am pierdut locul, am rămas pe locurile noastre. Doar atât că ne-am purtat propriile poveri, și a fost de ajuns că noi înșine am împlinit porunca lui Dumnezeu. Iar cei cari au fost la urmă, în parte erau ei responsabili de faptul că erau acolo, și pe de altă parte au trăit o stare de disperare pentru că au fost nevoiți să meargă pe această cale fără frați.

„Adu-ți aminte!” și Dumnezeu spune așa poporului, pentru ca atunci când te vei odihni, și Dumnezeu te va liniști pe pământul acela pe care te va fi condus conform promisiunilor Lui, atunci să nu uiți să ștergi până și amintirea lui Amalec. E interesant: amintește-ți ca să ștergi până și amintirea lui. Se pare că până și cuvintele sunt antagonice, și totuși nu. Aș putea să numesc această chestiune și eliberare. Am și eu în viața mea, probleme și situații foarte grele, despre care îmi amintesc și totuși nu-mi amintesc. Pentru că amintirea se produce în acea libertate, în care nu îmi mai aduc aminte ce s-a întâmplat. Sunt liber de consecințe. Poți să fii liber de atacurile meschine și de înfrângeri, de răniri. Cum? Așa că îmi amintesc, și totuși nu-mi amintesc. Pot să fiu liber de amintirile mele, în timp ce nu le voi uita niciodată. E ca și când spune uită de unde ai venit, și totuși nu uita de unde ai venit. Uită cine ai fost înainte de Canaan, înainte de nașterea ta din nou, uită! Dar amintește-ți. În mod deosebit înainte de Pesach este important să spun adu-ți aminte. Așa cum și evreimea își amintește de traversarea Mării de stuf, la fel trebuie să-ți aduci și tu aminte, dar nu ca să te bocești, vai ce rău a fost acolo. Ci amintește-ți de eliberare, cum ai fost eliberat, și ce a fost după aceea.  

Deci șterge amintirea lui, dar amintește-ți. Astfel trebuie să trăim această dualitate în viețile noastre, că adică au fost vremuri foarte, foarte grele când Amalec ne-a atacat și ne-a durut foarte tare. A cauzat pierderi însemnate. Totuși nu ai voie să-ți amintești cu lacrimi în ochi. Deși trebuie să-ți amintești, șterge amintirea. Amintirea omului născut din nou este cu totul diferită decât acelui om care merge pas cu pas spre ceva, dar nu este liber de trecutul său, ci construiește pe bazele trecutului. Noi nu ne construim viețile pe trecut, ci zidim cu privirea înainte, și tocmai de aceea ne amintim fără să ne aducem aminte. Cine construiește pe trecut, acela își aduce aminte, și își aduce aminte... Cine construiește pe viitor, acela își amintește, dar nu-și aduce aminte de trecut. Și eu cred că și Trupul lui Cristos, poporul acesta care este pe drum, are aceeași misiune. Amintește-ți de unde ai venit, dar să nu ai nimic de-a face, nimic în comun cu trecutul. Amintește-ți de unde ai venit, dar uită cine ai fost, pentru că dacă Dumnezeu nu-și aduce aminte de cele vechi, atunci tu de ce vrei să-ți amintești? Atunci tu nu mergi cu gândul lui Dumnezeu, nu mergi conform Lui pe cale. E o auto condamnare și înnoirea rănilor vechi. Adu-ți aminte. Totuși aici mai scrie că atunci când Dumnezeu te va liniști la locul tău, atunci să stârpești amintirea lui Amalec.  Amalec nu poate fi distrus, poftele trupului funcționează și astăzi. Dar amintirea lui Amalec pot s-o șterg atunci când știu că trupul meu, lucrurile trupului nu mă mai atacă, pentru că sunt liber. Când m-am născut din nou , Amalec a murit, pofta firii pământești a murit, nu mai poate să mă facă să sufăr, și nici nu mă mai poate ataca. Acolo, în domeniul în care ai murit pentru Cristos, acolo Ieșua HaMașiah domnește, iar Amalec este mort. Întrebarea este: în toate domeniile a murit trupul tău? În toate au murit dorințele tale trupești-sufletești? Pentru că în domeniul în care nu ai murit, acolo nu este domnia Lui. Trebuie să continui cu predarea, cu eliberarea, și cu sfințirea vieții tale.

Să ne amintim. Și putem detaila, pentru că avem datoria să ne amintim.  Trebuie să cântărim lucrurile, pentru că oricum, atunci când sunt pierderi într-o comunitate, sau în viața personală, trebuie să ne amintim. Exact de o jumătate de an s-a întâmplat și cu noi același lucru, atunci când am fost greu încercat și foarte obosit, sleit de puteri, mergeam pe cale, și Amalec a atacat. Da, i-a dus pe cei slabi. Exact pe aceia care erau la urmă. Pe aceia care ne urmau cu respect, dar nu erau parte a comunității. E vorba de cei cari erau și ei obosiți și bolnavi, și se târau la capătul rândurilor. Se interesau ei, dar nu au fost parte acelei semințe care mergeau înainte cu ceilalți. De aceea i-a ajuns. Amintește-ți. Și în porunca aceasta biblică este scris că dacă vei ajunge la locul în care Dumnezeu te va liniști; care este locul acesta? Este acel loc, despre care mai târziu vom citi în haftora..., atunci când vei avea Împărat. Atunci când au ajuns în Canaan, încă nu erau în locul liniștei, erau doar sosiți. Liniștea poporului a fost atunci când a cerut împărat, și a primit împărat. Da acolo a fost liniștea. Și exact atunci a primit împăratul Saul porunca să-l omoare pe Amalec. Cât de ascultător a fost Saul, este subiectul  altei discuți. Dar pentru noi, răsună aceiași poruncă, că trebuie să te lupți cu Amalec, poporul, și nu împăratul.

Atunci când ne liniștim sub domnia lui Ieshua HaMassiah, nu mai sunt polițe nereglementate. Sub domnia Împăratului este dare de seamă. Amintește-ți, pentru ca până și amintirea lui să fie ștearsă. În timpul lui Saul și în istorisirea lui lupta a fost o luptă fizică, cu oștire și cu victorie totală. Astăzi această luptă nu mai este fizică, nici sufletească, nu este gimnastica minții, ci este spirituală.  De multe ori experimentăm, că atunci când cineva este în domnia lui Cristos, atunci este de la sine înțeles că la porunca lui Cristos trebuie să omoare ce este trupesc și sufletesc. Pentru ca să poată merge mai departe liber, și pentru ca domnia să fie complect curată. Pe teritoriul pe care domnește Împăratul, Amalec nici măcar memorie nu mai poate să aibă. Nu poate să fie nici o amintire, deși trebuie să fie în minte faptul că Amalec va încerca din nou și din nou. Oriunde, într-o căsnicie, într-o comunitate. Dorințele omenești, și voința omenească poate să-și scoată din nou colții. De aceea trebuie să fii atent și să-ți amintești. Amintește-ți că dintr-ăstea au mai fost, pentru că se vor repeta. Dar tu șterge-i pînă și amintirea, pentru ca să fii liber și de frică. A mai fost asta, dar Împăratul a curățat. Împăratul l-a învins pe Amalec. Să nu cădem în aceeași greșeală a toleranței, în care a căzut Saul, și a lăsat în viață pe Agag, ci așa cum este să extirpăm răul  în totalitate.

Îmi aduc aminte pentru ca să pornesc în luptă spirituală. Nu mă mai poate ajunge nici un atac fizic, trupesc, sufletesc. Te cunosc Amalec, te cunosc. Dumnezeu vrea ca atunci când mă va liniști și toate vor fi sub domnia lui Cristos, atunci să înceapă curățirea. Chiar și retroactiv, pentru ca răzvrătirea, atacul murdar, trupesc, pe care Amalec întotdeauna îl produce, să nu mai poată atinge domnia. Atâta timp cât ești pe cale, te mai poate ajunge, dar când te liniștești, de acolo începând ai dreptul și ai responsabilitatea să-l stârpești. Atâta timp cât Israel era pe cale, și nu era încă la locul lui, avea doar promisiunea. Dar când viața cuiva ajunge la locul lui, în chemarea sa, ei bine acolo trebuie să-l stârpească pe Amalec. Pe drum atacă. Fie că e vorba de o comunitate, atâta timp cât e pe drum îl va ataca. Dar când comunitatea aceea ajunge în chemarea ei, trebuie să stârpească și retroactiv pe Amalec, este responsabilitatea noastră să tragem linie, în așa fel încât niciodată să nu mai poată să atace. Nici Trupul lui Cristos, și nici evreimea, nimic ce este al lui Dumnezeu.

          Nu ne auto-condamnăm, că am fost obosit, pentru că omul care este pe drum, omul care este în mijlocul atacurilor, nu este în mod necesar bucuros. El merge, face ce are de făcut, și chiar și așa, vin atacurile, și eu am primit acuzația, că,, i-am lăsat pe cei care erau la urmă pentru că pentru mine a fost mai important să mă duc în Africa! ” Nu! Eu am fost prins într-o slujire care a fost peste puterile mele omenești în Africa, unde Dumnezeu m-a trimis. Și atunci cei care erau la urmă, cei slabi, bolnavi și codași, și încă și cei care erau cerșetori, cari aveau nevoie de mâncare, dar predarea vieții și slujirea nu, ei bine pe ăștia Amalec i-a ajuns.  I-a ajuns acea spiritualitate care poartă în sine dorințele trupești și sufletești, și pe acestea vrea să le pună în valoare. Că ce a fost dorința trupească și sufletească a lui Amalec, cu o jumătate de an în urmă, pe mine nu mă interesează, dar această poruncă este importantă și astăzi, șterge-i amintirea. Amintirea și ștergerea se leagă una de cealaltă. Trebuie să-l numești pe numele lui. Trebuie să spui ce a făcut. Și Dumnezeu a spus ce a făcut Amalec. Trebuie să spui intenția murdară, meschină. Atunci când spunem că trebuie omorât, trebuie de știut că nu este fizic nici sufletesc, ci este spiritual. Da, este o luptă spirituală și rugăciune. Trebuie să te înfățișezi înaintea lui Dumnezeu, și să ceri Domnului Oștirilor:„Doamne omoară Tu acel spirit !” Pentru ca să nu mai poată să-și ridice capul, să nu mai poată să infecteze pe nimeni, și nici să nu se mai înmulțească. Pentru că și Amalec se înmulțește, pentru că e un popor, care spiritual înseamnă mulțime.  A-ți aminti nu înseamnă să te bocești, ci înseamnă să înveți din trecut. Omul se îndreaptă pe un drum spre un țel, o slujbă, o chemare. Pierderile sunt mari. Dar să luăm aminte că odată ce ajungem acolo unde Dumnezeu ne-a chemat,în Împărăția Lui, și atunci misiunea ta este oprește-te și stârpește pe Amalec, în așa fel încât să nu te mai ajungă niciodată. Pentru că Amalec nu va ajunge nici în Trupul lui Cristos, nici în evreime, și nici în Împărăția lui Dumnezeu. Spiritul lui Amalec este spiritul Satanei. Spiritul care distruge părtășii, care încearcă să atace comunitatea, și în mod josnic îi ajunge pe cei de la urmă. Știe când este obosit cineva, pentru că el cauzează oboseala. Și în consecință vede că unitatea comunității este afectată, bătrânii, și cei slabi ajung la urmă. Și atunci îi atacă în mod josnic pe aceștia. În această promisiune mai avem și faptul că cei care sunt la urmă, trebuie să aparțină, să se țină strâns de comunitate. Omul slab, și cel îmbătrânit trebuie să se înnoiască, pentru ca să ajungă oștirea. Iar oastea trebuie să înainteze în unitate. Sigur că este foarte greu să păstrezi unitatea într-o oaste care este pe drum, dar nu este imposibil, pentru că în Împărăție, în acoperirea totală a Lui, acolo este unitatea. Dacă suntem cu toții în unitate în Cristos, nu mai poate să te ajungă trupescul și sufletescul, pentru că în Cristos poate poporul să fie în unitate. Iar dacă nu suntem toți în Trupul lui Cristos, și nu facem parte din oastea  Lui, atunci avem doar promisiuni, și suntem în primejdie. Nu e sigur că putem să-i protejăm pe aceștia. Există o singură apărare, și anume trebuie să ajungă în Canaan, trebuie să ajungă sub domnia Împăratului, pentru că singurul lucru care ne dă liniște și pace este domnia Împăratului. Este vorba de o stare de liniște, de așa manieră că suntem în stare să evaluăm și să spunem cât de mult rău ne-a făcut Amalec. Trebuie să facem această contabilizare! Și nu-i de ajuns să ne gândim doar la ispitele mici, la dorințele trupului, ci să fim conștienți că aici e vorba despre puteri mult mai mari care funcționează.  Atunci când se vrea să se transforme o părtășie, sau o chemare în ceva sufletesc, în loc de duhovnicesc, atunci în mod sigur că, continuarea acestui proces este ușă deschisă pentru dorințele trupești. Iar dorințele trupului sunt nimic altceva, decât că facem ceva, orice pentru propria bucurie și satisfacție.  Amalec ucide în multe feluri ceea ce este duhovnicesc. Încearcă în nenumărate feluri să împiedice să ajungă poporul sub domnia lui Cristos. Pentru noi, nu este vorba despre o evadare în viitor, ci este vorba despre faptul că mergem în mod conștient înainte.  Este un drum la capătul căruia Dumnezeu ne liniștește sub protecția  lui Ieshua HaMassiah, acolo unde avem o misiune și responsabilitate comună, deci în momentul în care ai ajuns acolo tu popor al lui Dumnezeu responsabilitatea comună este să-l omori pe Amalec.     Împreună putem să facem front comun împotriva tuturor dorințelor trupești și sufletești.  Pentru că vor veni, tot felul de ispite, în toate formele că asta sau aia ar trebui să facem. Dar noi știm că avem o cale și această cale are un scop. Amintește-ți și acționează, pentru ca mai târziu să nu trebuiască să-ți amintești! Acționează, pentru ca să nu mai fie alte victime, acționează pentru ca și alții să învețe că a ajunge pe cale, în slujire și în locul rânduit de Dumnezeu, a ajunge, a sosi în Împărăția lui Dumnezeu se va produce   prin împrejurări de război, și va fi mereu atacat. Și să știe că slăbiciunea, și lipsa de putere poate să-i fie fatală. De asemenea mortal poate să fie și dacă cineva vrea să urmeze oastea, dar de la depărtare, în mod singuratic. Știi tu oare că mergem pe o cale, știi tu oare scopul și chemarea? Atunci când vei ajunge în liniștea Lui, atunci vei putea să te războiești. Pentru că starea de liniște nu înseamnă că mă odihnesc, ci sunt conștient  că sunt sub acoperirea lui Cristos. Iar în acoperirea lui Cristos am responsabilitatea, și este imperios necesar să lupt! Oriunde se prezintă Amalec, trebuie omorât!

Traducerea: Bézi Gyöngyi

                                                                                                                                   

 


 

TOATE ARTICOLELE SCRISE DE PE PAGINILE NOASTRE WEB SE POT ABSOLUT GRATUIT DESCĂRCA, DUPĂ CARE SE POT TIPĂRI ȘI DISTRIBUI CU CONDIȚIA PĂSTRĂRII ÎNTEGRITĂȚII INFORMAȚIILOR

CONDIȚIILE DISTRIBUIRII SCRIERILOR SUB ORICE FORMĂ ESTE SĂ SE PĂSTREZE ÎN TOTALITATE NEALTERATE, NEMODIFICATE ȘI NETRUNCHIATE INFORMAȚIILE, CU MENȚIONAREA SURSEI ȘI ÎN EXCLUSIVITATE GRATUIT.


Copyright © 2005-2018 Comunitatea SHOFAR, comunitate evreiască mesianică a lui Jesua HaMassiah Serviciul JHVH NISSZI
http://kehilatshofar.com