.

 

Yaakov, Béla Orbán

 

 


Care este sensul vieții ?

Înregistrat în cadrul serviciului de închinare a comunității mesianice Sofar,

Epistola către  Romani 11:33

2013. 04.24


În această zi de miercuri, poate că vi se va părea ciudat dar am să încep întâlnirea noastră cu o remarcă: mulți își închipuie că eu vorbesc doar negativ, cu toate acestea țin să vă anunț că nu este așa. Vreau să vorbesc astăzi despre sensul vieții, dacă pur și simplu are viața un sens și de ce trăim ? Ce sens are faptul că ne chinuim atâta? Are sens faptul că suntem acum aici? Are sens faptul că ne-am născut, că existăm ? Și voi citi din epistola către Romani din sfârșitul capitolului 11, de la versetul 33:

33. O, adâncul bogăţiei, înţelepciunii şi ştiinţei lui Dumnezeu! Cât* de nepătrunse sunt judecăţile Lui şi cât de neînţelese** sunt căile Lui!

*Ps. 36:6. **Iov 11:7; Ps. 92:5

34. Şi, în adevăr*, „cine a cunoscut gândul Domnului? Sau cine** a fost sfetnicul Lui?

*Iov 15:8; Isa. 40:13; Ier. 23:18; 1Cor. 2:16. **Iov 36:22

35. Cine* I-a dat ceva întâi, ca să aibă de primit înapoi?”

*Iov 35:7; Iov 41:11

36. Din El*, prin El şi pentru El sunt toate lucrurile. A Lui** să fie slava în veci! Amin.

*1Cor. 8:6; Col. 1:16. **Gal. 1:5; 1Tim. 1:17; 2Tim. 4:18; Evr. 13:21; 1Pet. 5:11; 2Pet. 3:18; Iuda 1:25; Apoc. 1:6


Pentru El sunt toate lucrurile. Deci acuma merită să trăim sau ce căutăm pe acest pământ, pentru că citim și sfârșitul cărții Eclesiastului atunci când face o sumă a acestei cărți și a întregii lui vieți, deci citesc de la capitolul al 12-lea :


8. O, deşertăciune* a deşertăciunilor, zice Eclesiastul; totul este deşertăciune.

*Ps. 62:9; Ecl. 1:2

13. Să ascultăm, dar, încheierea tuturor învăţăturilor: Teme-te* de Dumnezeu şi păzeşte poruncile Lui. Aceasta este datoria oricărui om.

*Deut. 6:2; Deut. 10:12

14. Căci Dumnezeu va aduce orice* faptă la judecată, şi judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rău.

*Ecl. 11:9; Mat. 12:36; Fap. 17:30, 31; Rom. 2:16; Rom. 14:10, 12; 1Cor. 4:5; 2Cor. 5:10


Deci cartea Eclesiastului așa începe că : tot ceea ce fac în viață este deșertăciune. Așa cum este, orice lucru este deșertăciune. Și ne spune în cartea sa, Kohelet, că tot ceea ce a făcut el este frumos, dar pentru ce oare? Am construit, am zidit... dar pentru ce? Am trăit dar pentru ce? Și ar trebui să ne punem întrebarea oare acest om a fost total deplasat, și a fost schizofrenic sau a fost bolnav Solomon autorul Eclesistului ? Nu, nicidecum. Și când compar cele două texte citite atunci trebuie să înțelegem că Din El*, prin El şi pentru El sunt toate lucrurile. Deci așa cum am citit toate lucrurile sunt cu privire la El. Nu cu privire la noi. Nu pentru noi, și nu din noi... Și noi oamenii am vrea ca toate să se întâmple conform dorințele noastre trupești. Cu alte cuvinte mie să îmi slujească toată lumea, poate că sună urât dar știm că tendința generală este ca și Isus, și Cristos să ne slujească nouă. Pentru mine să fie totul, pentru scopurile mele, pentru voia mea, pentru țelurile mele, gândurile și simțămintele mele. Stai și privește în propria-ți ființă, toată viața ta vorbește despre: m-am născut și încep să gândesc cum ar trebui să fie toate pentru ca să fie bine pentru trupul și sufletul meu. Iar despre duhul, sau spiritul meu nici o vorbă, ca și când nu ar exista. Încep să trăiesc și să investesc forțe și energii enorme, tot ceea ce am primit de la Dumnezeu de fapt, și le folosesc să-mi ating scopurile. Și apoi vine în viața omului o perioadă în care își pune întrebarea: am făcut ceva, dar ce sens a avut? Și eu îmi număr anii după al 6-lea X, și dacă ar trebui să fac un inventar al vieții mele, atunci ar trebui să descopăr că atât de multe deșeuri am produs, și atâtea lucruri inutile am făcut că e de necrezut, oare pentru ce le-am făcut? Să nici nu mai vorbesc despre păcate că astea apoi chiar se încadrează în cele mai mizerabile gunoaie, dar pentru ce au fost acești 6o zeci și ceva de ani cari sunt în urma mea, sau chiar dacă ar fi și înaintea mea că până la 12o pot să trăiesc ? Și totuși îmi pun și eu întrebarea pentru ce folosesc toate astea? Îl am aici pe fiul meu, care e foarte simpatic dar deja îmi dă dureri de inimă, că la vârsta de 4 ani atât de mult se maturizează, că începe să se îndepărteze de mine. Se dezvoltă egoul lui, conștiința lui de sine, și descoperă că există și el, și începe să cadă afară din construcțiile dorințelor mele, din îmbrățișările mele, și îmi dă târcoale întrebarea ce sens are totul? Păi pentru asta a trebuit să mă enervez, să mă consum ? Știu că vine vremea în care el va crește și va pleca, va veni perioada adolescenței cu prostioarele lui, știu că se va îndepărta dar se va întoarce, slavă lui Dumnezeu, mă refer nu la mine ci la Dumnezeu se va întoarce. Și totuși pentru ce toată tevatura asta? Construiesc o casă și apoi ori se dărâmă, ori cineva o va dărâma, sau pote că nici nu voi reuși să o termin și mă vor duce în grădina de veci unde păsărelele îmi vor cânta deasupra capului iar eu mă voi odihni sub o floare de mușcată, sau mai bine sub o piatră mare că asta îmi doresc, să nu mă ude pe mine nimeni....că poate m-oi ridica de acolo. Am glumit. Dar de nenumărate ori ne încearcă acest gând ce sens are totul? Sau aș putea să spun care este rațiunea acestora pentru că noi oamenii așa gândim: facem ceva și imediat ce am eu de câștigat din afacerea asta? Ce e bun pentru mine? Și este totuși ceva peste care sărim întotdeauna: acest singur lucru despre care putem să citim în epistolele lui Pavel și apoi și la Petru că adică rațiunea tuturor lucrurilor se află ascunsă la Dumnezeu. Dar dacă eu cred acest lucru atunci mă rătăcesc într-o contradicție pentru că toate secretele lui Dumnezeu au fost făcute descoperite înaintea noastră. De ce? Pentru că de la venirea lui Cristos, de la instaurarea domniei Lui nu mai sunt taine și nici secrete!!! Nu nu mai este nici un secret. Tot ceea ce are nevoie omul să cunoască a fost descoperit de Dumnezeu. Și aici avem și descoperirea acelei întrebări că de ce sunt eu pe acest pământ, pentru că Din El*, prin El şi pentru El sunt toate lucrurile. Avem aici totul concentrat în aceste cuvinte puține. Și totuși trebuie să găsim răspunsul și la acea întrebare imposibilă că pentru ce m-am născut? Ce sens are totul? Și poate că e curajoasă afirmația pe care o voi exprima: pentru ca Dumnezeu să poată să-l judece pe Satan. Pe cel care este Răzvrătirea. Pentru acest motiv a trebuit omul. Pentru ca să-i dea slava lui Dumnezeu dar în același timp pentru ca să judece prin noi oamenii, pe acela care s-a răzvrătit și a format un imperiu al răului care este foarte activ și astăzi, aici pe pământ între noi. Pentru că acest imperiu al răului ne-a influențat de la căderea în păcat, pentru că înainte de cădere și cei răzvrătiți au avut voință liberă, iar acum prin voința noastră liberă dacă ne întoarcem la starea în care am fost creați prin întoarcerea la Dumnezeu, prin faptul că sub domnia lui Cristos mergem spre acasă, spre Raiul cel Veșnic, atunci în procesul de judecare a lui Satan noi vom fi martori pentru Dumnezeu. De ce? Pentru că noi suntem cei care putem să spunem câte ispite și câte păcate au fost care ne-au despărțit de Dumnezeu. Pentru că Dumnezeu poate să-l pedepsească și să-l judece doar atunci pe Satan dacă noi la rândul nostru vom arăta spre păcat și spre Satan: da el este cel care m-a ispitit, asta și asta a făcut, și noi suntem martori pentru Dumnezeu, pentru ca El să-l poată judeca și trimite în focul veșnic. Acesta este motivul pentru care Dumnezeu a creat omenirea. Pentru ca să poată să-l termine pe Satan. Pentru ca să pună capăt războiului dintre cele două forțe, forțele lui Dumnezeu și ale răzvrătirii. În acest război a fost nevoie de a treia persoanaă prin care să poată să judece și să pună capăt domniei lui Satan. Pentru acest scop ești creat. Da exact pentru acest scop, pentru ca în viața ta să existe întoarcerea la Dumnezeu, nașterea din nou și călătoria spre acasă, pentru ca Satan să fie judecat datorită faptului că de bună voie ai decis și ai ales domnia Lui Cristos în propria-ți viață. Da, pentru acest lucru Din El*, prin El şi pentru El sunt toate lucrurile  prin lucrările Lui și cu privire la El sunt toate lucrurile. Dumnezeu nu a creat pământul pentru noi, ni l-a încredințat doar, Dumnezeu ne-a creat pentru ca Satan să fie înfrânt, să fie judecat, și să pună capăt definitiv dominației lui. Omul este o unealtă în mâna lui Dumnezeu, împotriva Satanei. De aceea bineînțeles că Satan profită și se folosește de voința liberă a omului, și îl ademenește împotriva lui Dumnezeu. Ca și pe Eva pe care a înșelat-o și după ea s-a dus și Adam, exact la fel vrea să ne folosească împotriva lui Dumnezeu. Judecarea deplină a lui Satan și a tuturor forțelor și spiritelor pe care le-a atras după el, depinde de voia noastră liberă depinde de hotărârea mea că de partea cui decid să trăiesc. Și aici găsim slava lui Dumnezeu, acea biruință pe care o reprezentăm noi în această lume. Că adică noi dorim, și am decis să mergem înapoi în starea aceea edenică. Astfel poate Dumnezeu să ne folosească ca niște unelte libere, nu ca arme, ci ca martori de partea lui Dumnezeu. Omul creat de El este martorul Lui. Până și animalele pe care le-a creat El sunt tot martore pentru El, dar acum vorbim despre noi oamenii. Deci noi trebuie să fim martori de partea lui Dumnezeu. Pentru ca să-l poată condamna pe Satan. Trebuie să înțelegem că nu omul este centrul universului ci Dumnezeu,  trebuie să înțelegem că pentru Dumnezeu s-a produs toată crearea noastră, pentru ca să  poată fi nimicită forța rebelă, și răzvrătită. Pentru ca uniți cu Dumnezeu odată și pentru totdeauna, să nu mai fie nici urmă nici pomenire despre  răzvrătire, despre Satan. Și când noi înțelegem sensul creării noastre, atunci putem înțelege și sensul lui Israel. Dumnezeu ne arată sensul chiar și în viața lui Israel, că adică i-a chemat, i-a ales, le-a iertat păcatele, le-a dat Legea și le dat o țară nouă. I-a ales și, ispășirea a fost și este responsabilitatea și dreptul legitim al lui Israel, posibilitatea voinței libere prin care poate să fie credincios lui Dumnezeu, iar ca și o consecința a acestui fapt Dumnezeu le dă un pământ al promisiunilor, fapt care se împlinește și cu Poporul lui Cristos. Te-a ales, Dumnezeu a primit jertfa de ispășire datorită lucrării de răscumpărare a lui Mesia, și după o viață nouă, ne dă și o țară nouă. Da, asta s-a întâmplat.  În voia lui Dumnezeu au fost aceste lucruri, pe care unii le cataloghează ca fiind tainice, deși sunt descoperite și clare. Rațiunea lui Dumnezeu este că te-a ales, este împăcat și îți dă o țară nouă,și prin acest lucru Satan este judecat. Toată rasa umană a fost ,, inventată,, să zic așa, pentru acest scop l-a plănuit: împotriva Satanei. Da,ca să fie folosit ca martor, ca unealtă, și nu ca un robot sau ca o sabie, ci ca o ființă liberă creată cu voință liberă în care poate să aleagă, să decidă de partea cui este a lui Dumnezeu sau a răzvrătirii. Iar dacă acesta decide să fie de parte lui Dumnezeu atunci cortina cade de pe cel răvrătit și este dat pe față. Pentru că noi ne naștem în această lume și primim foarte multe influențe exact de la Satan, care bineînțeles că se folosește repede de rațiunea noastră și ne insuflă: păi ai venit pe pământ pentru ca să trăiască bine trupul tău și să fii deștept, și să crești în aceste două domenii în trup și suflet, dar cu duhul să nu te ocupi, nu...de fapt nici nu este duh. E groaznic că în biserici protestante nu se cunoaște trinitatea alcătuirii ființei umane. Trup și suflet și gata, nu știu de spirit. Au scos pur și simplu motorul din om. Acel duh pe care Duhul lui Dumnezeu vrea să îl conducă, pentru ca atât gândurile cât și trupul tău așa să funcționeze cum vrea Dumnezeu. Legătura noastră cu El este în duh, pentru că Dumnezeu este Duh, iar ce este duh este contactat de Duhul lui Dumnezeu. Să zic așa Duhul Sfânt conduce. Duhul lui Cristos domnește și ne reamintește, până și de grădina din Eden. Dar....ei l-au scos, și atunci ce rămâne este trup și suflet. Și atunci vin gândurile: realizează-te, trăiește pentru cotidian, ești tânăr folosește-ți trupul, ești bătrân atunci așa să-l folosești, și apoi îți trebuiesc paralele și dă-i înainte, dă-i...Și așa se face că atunci când Satan te domină pentru că acestea sunt ale lui(trupul si sufletul), în clipa aceea în mod sistematic tu acționezi împotriva Împărăției lui Dumnezeu. Și acest atac este continu, chiar și în noi în interior, trebuie să luptăm de multe ori împotriva gândurilor și trupului nostru, când ne punem întrebarea: acuma acest gând de la cine vine? Furtunile și luptele din noi de aici provin. Iar când Dumnezeu spune că din cauza Mea s-a înfăptuit crearea ta atunci tot din cauza Mea este și nașterea omul tău nou și a vieții tale noi pentru ca Satan să fie ACUMA judecat de tine. Pentru că știi ce înseamnă păcat, știi ce înseamnă răzvrătire iar tu dorești să trăiești exact în ascultare și supunere, pentru ca să poți păși pe următoarea treaptă adică să poți să trăiești Raiul, Împărăția lui Dumnezeu. Avem exemplul poporului ales, i-a scos afară pentru că i-a ales, le-a dat ispășirea, pentru că soluția păcatelor lor a fost dată prin sistemul jertfelor rânduite, și prin Yom Kippur, ziua anuală a Ispășirii, zi care nu peste mult timp va veni. Deci ispășire, care este precedată de alegere, și apoi promisiunea cerurilor și pământului nou, promisiune care este nimic altceva decât Raiul adică locuirea împreună cu Dumnezeu. Pentru asta s-a întâmplat. Și atunci repede trebuie să mă întorc la întrebarea: ce sens are că lucrezi? Pentru ca să poți împlinii și responsabilitatea aceasta, și nu pentru că munca este dumnezeul tău, și nici roadele muncii tale nu sunt dumnezeul tău, nu este voie să îți fie idoli. Ci pur și simplu pentru scopul ca om ales al Lui să fii într-o relație corectă cu Dumnezeu și pentru ca să poți ajunge pe acel pământ al promisiunilor pe care l-ai primit, deci de aceea trebuie să ajungă la locul cuvenit tot ceea ce Dumnezeu ne-a dat atât trupul cât și sufletul. Nu trebuie să fii călugăriță, și nu trebuie să postești zi și noapte, și nici să te schinguiești. Dar sfârșitul raționamentelor mele trebuie să fie că înțeleg în sfârșit rostul vieții că adică Dumnezeu ne-a dat un țel să trăim împreună cu El. Ne-a dat țelul ca tu să cunoști că El te-a ales pentru ceva exact așa cum a făcut cu Israel când i-a spus: vino afară!Și trebuie să înțelegi și tu faptul că Dumnezeu ți-a dat și ție posibilitatea ispășirii păcatelor care la evrei este Yom Kippur, iar ție este exact același lucru ca prin lucrarea de ispășirea a lui Cristos să poți fi în pace cu Dumnezeu. Iar în această pace să ajungi la locul pe care l-a promis Dumnezeu adică VIAȚA VEȘNICĂ ÎN ÎMPĂRĂȚIA LUI DUMNEZEU. Acesta este sensul și toată rațiunea vieților noastre. Sigur că acest scop nu exclude trupurile și sufletele noastre. Bineînțeles că rămâi o ființă care gândește, și care simte în trup și în suflet, dar trebuie să ne supunem scopurilor lui Dumnezeu pentru ca să putem răspunde întrebării ce scop are viața noastră de credință. Pentru că scopul vieții noastre de credință nu este că eu trebuie să fiu bine în trup și în suflet, ci ca să fiu în planul lui Dumnezeu în care Din El*, prin El şi pentru El sunt toate lucrurile și pentru acestea te-ai născut și tu și ai apărut în planul lui Dumnezeu. Iar în acest plan să poți trăi cu un trup și un suflet sănătos, în mod plenar și fericit pe acest pământ. Scopul nu este traiul fericit pe pământ, este doar o unealtă și un favor al dragostei lui Dumnezeu.

Întrebarea este deci dacă știu cu adevărat sensul vieții, dacă știu într-adevăr sensul meu personal, că ce rost are viața mea pe acest pământ. Dacă știu cu adevărat ce rol are Trupul lui Cristos, și de fapt care este sensul creațiunii întregi? Aceste lucruri sunt cele pe care trebuie în cele din urmă să le înțelegem. Dar când un om, fie că e creștin, sau de orice religie ar fi, este trupesc și sufletesc atunci nu poate să înțeleagă voia lui Dumnezeu. Sensul meu rămâne rațiunea și nu va fi nicidecum ceea ce este sensul și rațiunea lui Dumnezeu, acel Dumnezeu care a explicat de ce esti tu de fapt OM. Dacă aceste două rațiuni se unesc și ajung la un numitor comun atunci devin baza spirituală a vieților noastre de credință. Trebuie să îmi cunosc starea de ales, și trebuie să știu că Dumnezeu nu vrea să ajung în iad, și să trăiesc pentru trupul meu, trebuie de asemenea să știu că trebuie să fiu împăcat cu Dumnezeu și de asemenea trebuie să știu unde mă duc acasă. Pentru că mai devreme sau mai târziu va trebui să dai socoteală, pentru că și ție ți se pregătește groapa la locul nr. 28, cu 3600 de forinți plus TVA. Asta în caz că te interesează, tocmai acuma au îngropat pe cineva și de aceea știu. Păi, ăsta să fie rostul ? Nu, nu ăsta este rostul. Ci asta este o posibilitate în trup și suflet,dată în timp  ca să înțeleg acea rațiune a vieții care depășește toate rațiunile și voile, mele umane,și le neutralizează pentru ca să pot înțelege de ce sunt pe pământ. Dorințele mele trupești și sufletești le reduce doar la nivelul nevoilor și astfel nu va deveni niciodată idol nici trupul meu și nici vreun rod pe care îl produc. Ci voi știi că toate acestea se vor încadra perfect în acel plan perfect al lui Dumnezeu care are sens. Din păcate noi avem creier, și nu avem rațiune, și acest lucru este trist. Dumnezeu nu vrea să ne conducă cu creierul, ci cu voia Lui. Da, pentru că se ridică problema când cineva merge într-o părtășie, într-o comunitate de oameni, sau oriunde atunci încearcă cu popria înțelegere să înțeleagă că ce sens are să mă duc la părtășie, și vine repede rațiunea umană și răspunde: pentru că te îmbrățișează, te sărută, te ajută, vorbesc cu tine, și toată paleta de avantaje trupești și sufletești, și esența rămâne undeva afară, rațiunea aceea că Din El*, prin El şi pentru El sunt toate lucrurile. Da, dispare rațiunea dumnezeiască.  Și vă spun că trebuie să ne schimbăm în această privință, pentru că trebuie să înțelegem rațiunea lui Dumnezeu, pentru viețile personale, că adică de aceea ne-a ales, și ne-a creat ca să pot să trăiesc într-o relație împăcată cu Dumnezeu și să pot să primesc promisiunile Lui și să pot trăi împreună cu El pentru totdeauna. Și slava lui Dumnezeu este că tu prin voința liberă pe care o ai aparții de El, te-ai întors la El, ai acceptat alegerea ta, ai acceptat legământul de pace care ți s-a oferit prin Cristos și ai acceptat faptul că vei trăi în Rai și nu aici pe pământ, pentru că aici este doar o antecameră a vieții. Te rog să fii atent pentru că acei 60 -70 de ani vor zbura ca un gând. Și eu mă mir când mă uit și văd ce cifre se scriu la aniversările zilelor mele de naștere. Și credeți-mă că nu realizez în totalitate, cu toate acestea sunt conștient că tare repede au fugit anii, și chiar dacă aș fi la jumătatea vieții mele, tot știu că e seriosă treaba. Nu mi-e frică, și nu am nici o intenție, și nici nu mă plâng că vai ce repede au trecut și ce sens a avut totul, ci pur și simplu sunt conștient că rațiunea umană, așa cum este scris în cartea Ecleziastului, a fost frumos, a fost bun dar totuși a fost deșertăciune. Și atâta timp cât eu nu aflu voia Lui este fără sens totul, atâta timp cât nu știu rațiunea creației, a Trupului lui Cristos, sensul lui Israel, și al meu propriu, totul este fără sens. Pentru că mă uit și fac un inventar și chiar dacă totul e fain, molia o va mânca, și inundațiile o vor năpădi, sau se va învechi sau o vor demola, și vor construi alta nouă în locul ei, adică a fost frumos și plăcut și ne putem clăti ochii dar  dacă fiul meu mâine va spune ok, îl demolăm și construim altceva. Și gata. Sau poate că va inventa că el nu vrea să trăiască aici și atunci? Sau poate că el va dori să trăiască altfel decât noi, și va spune misiunea mea este total diferită de a ta și atunci ce va fi? În sens omenesc atunci aș putea să spun că totul a fost în zadar, și a fost inutil nu? Atunci când nu este similară cu voia lui Dumnezeu orice ar fi acel ceva, atunci în sens omenesc este deșertăciune. Și astfel ar trebui să căutăm și Cuvântul. Așa ar trebui să slujim, nu ar trebui să vorbim despre cum să supraviețuim problemelor, și cum să fac să fie mai bine trupului și sufletului meu. Și aici se includ subiecte ca:criza financiară, și reducerea efectelor inundațiilor. Nu. Da poate fi și asta mai la urmă. Dar primordial este ce vrea Dumnezeu cu mine? Care este sensul vieții mele? Da acest lucru trebuie clarificat. Toate celelalte lucruri se vor integra frumos esenței. Pentru că dacă eu știu că tot sensul vieții creațiunii lui Dumnezeu este ca El să-l biruie pe Satan și în această misiune tu trebuiești, atunci nu ca o unealtă ajutătoare sau partener de luptă, nu sub nici o formă, ci ca martor și mărturie vie a vieții și voinței tale predate. Tu ești cea mai mare slavă a lui Dumnezeu, că El l-a învins pe Satan. Iar în momentul acesta El poate să condamne pentru că tu vei fi cel care vei spune că unde te-a dus și în ce te-a atras Satan, că ce ai făcut în adolescență, și mai târziu și chiar și ieri. Da, tu ești cel care-l vei putea acuza pe Satan și astfel Dumnezeu îl va putea judeca, pentru că vei fi acolo ca martor pentru Dumnezeu. Atâta timp cât tu nu spui acuzația ta și nu aduci la lumină faptele în care te-a împins Satan ești considerat complicele lui. Da, el te-a ispitit iar tu ai acceptat și ai semnat, și ai trăit în relație de prietenie cu el, și ai făcut împreună cu el toate relele. El a vrut, iar tu ai acceptat, deși ai avut voință liberă să nu accepți, totuși ai căzut în păcat. Și slava lui Dumnezeu este că atunci când toate se întîmplă cu privire la El, tu nu ai fi putut să fii liber niciodată de toate acestea, și niciodată nu ai fi putut să ai pace cu Dumnezeu dacă El nu ți-ar fi oferit să vii afară, iată îți dau legământul păcii cu mine, iar ca și o consecință a acestui legământ încheiat este că tu poți să vii acasă. Acolo la El. Păi ăsta este tot sensul vieții noastre, cu două fațete: moartea lui Satan și viața ta. Nimicirea lui Satan și viață Veșnică pentru tine, asta este voia lui Dumnezeu. Aceasta este rațiunea lui Dumnezeu care întrece orice rațiune omenească. Și asta nu înseamnă decuplează-ți capul! Că oricum nu vei putea, ci este vorba că rațiunea Lui o depășește pe a ta. Dacă tu înțelegi ce vrea Dumnezeu cu omul în această lume creată de El, atunci tu vei face tot ce trebuie să faci, dar fără să ai ca obiectiv să-ți construiești un gard cu 3 metri mai înalt decât al vecinului, pentru că vrei să fii mai mare decât el. Și la fel nu vei voi cu orice preț să crești un copil de primă clasă după chipul și asemănarea ta, sub pretextul că este copilul meu, deci nu împlinesc rațiunile trupești și sufletești, ci vei căuta să atingi ceea ce îți va arăta Duhul lui Dumnezeu în duhul tău spunânu-ți: pentru asta te-am creat. Trebuie să ne întoarcem la sensul creației. Rațiunea și sensul creației este ELIBERAREA. Cum? Așa că Dumnezeu arată lui Satan prin intermediul tău, că a pierdut. Atunci când tu spui: da la cuvântul Lui care te cheamă. Spui da la chemarea care ți se face: vino acasă! Spui da: sunt păcătos și aș vrea să trăiesc în pace cu Dumnezeu prin Cristos, prin har, și spui fericit: mulțumesc Doamne că am și făgăduințe pe care pot să le gust de aici de pe pământ deja, și pot să pornesc pe drumul care duce spre casă, la Tine și cu Tine împreună. Nu este o taină mare și totuși este un secret. Pentru că trupul și sufletul nostru se luptă împotriva acestei voi a Lui ca eu să nu pot fi o unealtă în mâna Lui. Da, numai că rațiunea Lui rămâne, iar ceea ce am considerat noi a fi cu sens, tot ceea ce am construit se va distruge, pe când sensul Lui Dumnezeu este VEȘNIC. Voia lui Dumnezeu este VEȘNICĂ. Pe când a noastră, chiar dacă produce rezultate spectaculoase, frumoase atât în lumea fizică, cât și cea sufletească, și mă gândeam ce păcat că învățăm zeci de ani și introducem în cei 1300 centimetri cubi de materie cenușie atâtea cunoștințe, și deodată dispare totul mâncat de viermi, sau râme...Păi ce sens are totul? La ce? Înveți vreo 3 limbi străine și le folosești cu câțiva turiști, păi chiar are sens? Și culmea omul celălalt poate s-o ia de la capăt, și eu trebuie să-i pompez fiului meu de pe acuma limba engleză în cap că dacă nu of ce se va întâmpla cu el ? Și până la urmă și el va uita totul, fizică, matematică, teologie și toate celelalte....ce sens au toate astea?  Casa pe care o vei clădi se va învechi la un moment dat, și vor veni alții și poate că vor spune păi vrem să facem aici un cartier rezidențial, sau peste 50 sau 100 de ani nu se știe ce va fi aici, și gata, sau poate că vor ara locul și vor semăna porumb pentru că va fi foamete. Deci te rog să observi că tot ceea ce faci este vremelnic și nu are sens, și cu toate acestea facem atâta caz din realizarea acestora, și ne luptăm din răsputeri să le realizăm.

Ecleziastul nu a fost bolnav psihic, deși conform gândirii de astăzi ar putea fi catalogat ca un biet nebun, care s-a resemnat în schizofrenia lui....Nu, nu a fost bolnav. A știut foarte bine chiar și în starea aceea de bogăție în care era,pentru că nu ducea lipsă de nimic, a realizat tot ce a vrut în viața lui, și totuși și-a pus întrebarea ce sens are totul? Și asta nu înseamnă că te oprești sau te duci în ceva chibuț, sau ceva asemănător, de altfel nu recomand să mergi într-un chibuț pentru trebuie să muncești foarte mult acolo și sunt tot mai puține la număr, sau să devii ceva pustnic dintr-ăla care se duce să culeagă ghiocei în munții Tibetului. Nu nu spun să ieși din viață nici vorbă de așa ceva. Ci vreau să-ți spun să supui totul acelei rațiuni care te învață că toate ne sunt date pentru ca să îmi trăiesc viața sufletească și trupească în așa fel încât gândirea și sentimentele toate să fie conforme perfect cu voia lui Dumnezeu. Iar când eu fac ceva cu trupul meu atunci să fac doar atât cât este absolut necesar și suficient spre slava lui Dumnezeu, și pe cât posibil nu mai mult ca nu cumva să ajung propriul meu dumnezeu, și să mă îmbogățesc și să domin prin bogăția mea pe un alt om. Și aici se include acea ordine socială care astăzi o pot numi dezordine, pentru că lumea așa cum este ea este departe de ordinea lui Dumnezeu, pentru că scopul suprem și sensul astăzi este să faci cât mai multe lucruri fără sens. Da, ăsta este sensul lumii de astăzi să faci cât mai multe lucruri fără sens. Iar rațiunea și sensul lui Dumnezeu este Din El*, prin El şi pentru El sunt toate lucrurile. Trebuie să observi acest lucru omule, oricine ai fi tu !De tine depinde judecarea și condamnarea lui Satan. Și acest lucru nu este o bagatelă. Știi ce responsabilitate imensă este să fii OM?  E vorba de judecarea și pierderea, nimicirea acelei puteri mondiale care se numește RĂZVRĂTIRE și care este a doua cea mai mare după Dumnezeu ! Viața ta și voința ta liberă îi permite lui Dumnezeu să judece. Până nu este martor nu este nici judecată. Până atunci nu este decât război. Iar dacă în acest război tu ești martor împotriva lui Satan atunci în acea clipă Dumnezeu poate să judece. Iar El, îți reamintesc că, a decis să: te cheme afară, cu tine vrea să încheie un legământ de pace, ție vrea să îți dea starea aceea fără răzvrătire, fără Satan, și credeți-mă că nu am cuvinte să descriu ce frumoasă este această stare...Da, cu tine vrea Dumnezeu să biruiască. Nu așa că tu ești cel care forțezi lucrurile și ești tare, nu, nu, nu, nu ci cu tine pentru că tu ești martor în proces. Dar atâta timp cât tu ai altă rațiune și sens al vieții, Dumnezeu nu te poate folosi. Satan se folosește vesel de  tine, o nouă modă, un nou curent, o nouă perspectivă de auto-realizare, du-te înainte și urmărește-ți scopurile și încarcă-ți creierul în continuare, ...e adevărat că nu știi cum se pune în pământ un cartof, dar nu-i nimic că te duci la firma....x că nu fac reclamă la nici o firmă, și ....și viața ta nu are sens, nu observi? În era asta în care știința și informațiile sunt infinite, ai pierdut ceva...sensul. Acel sens care spune că viața ta este cea care decide în procesul împotriva lui Satan. Da, acesta este sensul la care te-a chemat Dumnezeu.De aceea a creat omul pe pământ, și la aceasta desigur că ne-a dat posibilitatea ca în trup și suflet, în orice conjuncturi să fim cei care îl binecuvântează pe Dumnezeu, pentru că și acest aspect este inclus, pentru că este ceva ce nu poate să-ți ia Satan, pentru că Dumnezeu asigură copiilor Săi ceea ce este necesar, nu mai mult și nici mai puțin. Dar viața ta și viața mea, atunci când este predată domniei lui Cristos, este o decizie atât de responsabilă în care conștient vei mulțumi Lui, nu pentru că ai supraviețuit consecințelor păcatelor proprii, nu, ci pentru că ești părtaș unei biruițe minunate. În procesul de acuzație împotriva lui Satan ai deveni martor pentru Dumnezeu. Din omul păcătos, și care era complicele lui, partener în păcat, ai devenit martor pentru Dumnezeu. Pentru că tu ești cel care din voie liberă ai conlucrat cu Satan, și tot tu ești cel care nu mai faci acele lucruri, și tot tu ești cel care rostești acuzația împotriva lui, pentru că ți-a stricat anumite aspecte ale vieții tale pământești, și a făcut în așa fel încât să-ți pierzi sensul vieții, pentru că ajungi la concluzia, indiferent de vârsta la care ești, că tot ce ai făcut este absolut deșertăciune, absolut inutil și fără sens....

Sigur că anumite părți care sunt necesare vieții și care nu sunt scopuri sau țeluri în sine, ci sunt daruri din partea lui Dumnezeu acestea fac excepție. Porunca Lui este să împlinești, și ca o consecință a păcatului poți să muncești, și dacă nu lucrezi să știi că este păcat. Iar consecința păcatului tău este că vei da naștere cu durere la copii, și așa mai departe ....consecințe ale păcatului și neascultării, o moștenire adamică. Însă planul original al lui Dumnezeu a fost, ceea ce i-a dat un pic mai târziu lui Adam și Eva, posibilitate ca să învingă opoziția și forțele răzvrătite. Adam a fost ,,da- ul ,, lui Dumnezeu el a fost Cuvântul lui Dumnezeu: că vezi Satan? Creația mea este asemenea Mie! L-am creat după chipul și asemănarea Mea, adică este una în spirit cu Mine. Dar este voință liberă. Iar această voință liberă, Adam și Eva, a vândut-o. Și totuși voia lui Dumnezeu și sensul vieții noastre pământești s-a întors, atunci când a spus : poți, ai voie să vii acasă! Dumnezeu a creat omul ca să fie liber, dar nu la libertatea păcatului, pentru că nu mai este mult și procesul va începe și la fel de curând judecata va fi rostită, și nu-i totuna că vei fi de partea Satanei pe banca acuzaților, sau martor în acest proces pentru Dumnezeu, prin voința ta liberă prin acceptarea chemării tale, și a legământului de pace și nu în ultimă instanță acceptarea vieții Veșnice, în sensul acelei rațiuni că tu ești martor al Lui. Martorul lui Dumnezeu este omul, și poți să fii și tu împotriva lui Satan. Nu lupta împotriva lui, pentru că nu are nici un sens, Satan este glumeț și te înșală în așa fel că te ademenește și te atrage în lupte, îți face și galerie: haide! Haide! Și când vei sângera în eșecurile tale și vei realiza că nu are sens și nu vei putea să ajungi la țintă, atunci  o să-ți spună: bun ....iar acuma încheieți viața! Da, poate să meargă până acolo,e o glumă sumbră. Te atrage într-un cerc vicios și îți dă niște sensuri false pentru că tot ce ai zidit se dărâmă, iar tu ești înfrânt mereu. Și dacă asta este puțin atunci când vei fi bătrân atunci îți va spune: no ce-i pentru asta ai trăit? Nu vezi că propriul tău copil nu te-a sunat de 2 săptămâni ? Pentru asta ai trăit? ai tot dreptul să fii trist, renunță și mori ! Sau ți-ai construit o casă și acuma nu vezi că nu poți să plătești cheltuielile? Păi ce sens a avut că ai ridicat-o? Ai făcut o grădină frumoasă...și de atunci iei calmante mai multe, pentru că ți-ai distrus încheieturile... da, da a avut un rost....Și știi Satan îți arată chestiile astea și nici măcar nu minte în situațiile astea atâta tot că scopul lui este ca tu să mori. Renunță!Iar Dumnezeu spune exact opusul! Eu am dat un alt sens vieții tale ...dar acolo nu este moarte. Și am un asemenea răspuns că viața ta mă va slăvi pe Mine, pentru că tu nu dorești să mori nici în viața ta pământească, pentru că ai dori să mai trăiești pentru ca să poți fi în acest proces un martor pentru Dumnezeu, și să poți să ajuți tot mai mulți păcătoși să scape de păcat. Cine este cu adevărat în mâna lui Cristos acela nu are întrebări de genul care este sensul vieții ? Ci întrebările pe care și le pune un asemenea om este: Doamne dacă se poate încă puțin să mai trăiesc...pentru că are rost viața mea!Și acum nu vreau să înflăcărez pe nimeni într-un mod fals la viață, ci pur și simplu încerc să vă fac să înțelegeți că este o stare atât de naturală că atunci când îmi cunosc chemarea, și știu pacea în care sunt, și cunosc scopul pentru care am fost creat și atunci doresc din tot sufletul să-l duc și pe celălalt la cunoștința acestor lucruri. Nu doar eu să beneficiez de tot acest bine, ci și alții!!! Despre asta ar trebui să vorbească slujirea noastră, despre asta ar trebui să vorbim în adunări, în orele de studiu biblic sau cum s-or fi numind ele, întotdeauna și mereu despre asta, despre sensul și rațiunea lui Dumnezeu și nu despre rațiunea mea. Iar noi? Ce facem? Ne distrăm să găsim soluții cum să ne rezolvăm problemele financiare, și de sănătate și mai știu eu ce alte sensuri pământești, să le fac mai pline de sens și să găsesc idei ca să le înfloresc. În timp ce nu vorbim despre scopurile care ar trebui să fie de bază adică despre rațiunea lui Dumnezeu. Da suntem deștepți, și ne cizelăm unii pe alții pentru și în Moarte. Ar trebui să vorbim despre rațiunea lui Dumnezeu, rațiune pe care omul necredincios nu poate s-o înțeleagă cu mintea lui umană. Mai mult chiar credinciosul care înțelege aceste rațiuni ale lui Dumnezeu, totuși amestecă de multe ori lucrurile și vorbește împotriva Lui, și egoul noastru și trupul și sufletul nostru de multe ori se ridică împotriva spiritului. De aceea este o luptă continuă între spiritele și trupurile noastre. Încearcă să ne convingă, prin cuvântări înșelătoare: ce sens are totul? Da dacă ar trebui să vorbim despre faptul cum ar trebui să găsim soluții și vindecare vieților noastre, și cum ar trebui să ne schimbăm să avem mai multe succese, și altele ...și atunci ce sens are totul? Și psihologia ne poate da anumite răspunsuri, până la un anumit nivel. Atunci nu trebuie, nu are sens, nu are sens nici părtășia, nici căsnicia, și nimic nu mai are sens. Și după un anumit timp chiar nu mai are sens! Ar trebui să înțelegem rațiunea lui Dumnezeu, rațiune pe care cu trupul și sufletul nostru nu o vom înțelege niciodată. Dar atunci când o vom înțelege, atunci va trebui să luptăm împotriva dorințelor și ispitelor raționamentelor proprii. Da, pentru că ispita va fi mereu acolo că știu ce vrea Dumnezeu, dar uite aici e tinerețea mea și apoi e vorba de banii mei, și lumea asta așa cum e creată ea e OK, dar tot ar fi bine dacă Dumnezeu m-ar binecuvânta cu niște bani și cu una alta, da suntem tentați să încercăm să-l convingem pe Dumnezeu de nevoile noastre,sau mai bine zis ce înțelegem noi că ar fi rațional și cu sens. Dar între înțelegerea noastră și a Lui, și între rațiunea noastră și a Lui care este adevărată, este o dispută continuă !! De aceea zic: aruncă-ți capul, aruncă-ți creierul ! Așa cum obișnuiesc unii să zică, da... nu poți să înțelegi rațiunea lui Dumnezeu dacă nu i-ai predat trupul și sufletul Lui. Și toată ființa ta să fie umplută de El în totalitate, doar apoi vei înțelege că cel mai mare lucru este că El te-a creat, că m-a chemat și vede situația mea oricare ar fi aceasta, și El îmi spune: vino Eu vreau să fac pace cu tine, da El spune. El ne cheamă la cruce și nu tu ești cel care te îmbulzești acolo, nu niciodată.  Da El este Cel care te cheamă vino: uite aici este posibilitatea! Iar apoi va spune, acum calmează-te, ești acasă și vii spre casă. Dar în această ȚARĂ=ACASĂ   Satan nu va mai fi, pentru că și tu ai fost acolo în lupta aceea, și tu ai fost cel care ai depus mărturie împotriva lui, iar astăzi el nu mai este. Și știi ce chestie așa fără sens este să vorbești, pentru că nu putem să știm în trupul acesta de carne cum e fără existența lui Satan, despre cum va fi când Satan nu va mai fi. Astăzi putem doar să simțim, și nu puțin...nu observi tu că tot ceea ce te doare, și tot ceea ce ți se pare fără rost, deodată dispare, și primești în schimb o rațiune, adică acea voie când vei înțelege ce a spus Dumnezeu atunci când a spus că l-am creat după chipul și asemănarea Mea. Iar acest lucru se numește: întâlnirea Spiritului cu spiritul și voia Lui devine nimic altceva decât eu. Viața noastră veșnică nu înseamnă că ne cărăm trupul într-un mod rațional spre eternitate, nu pentru că înainte de a ajunge acolo trebuie să predăm totul în antecamera cu haine, de fapt cu mult înainte, și acum nu mai zis nota de plată cu TVA, ci numai așa ca să știți, deci va trebui să depunem totul trupul și sufletul. După înviere nu vei mai avea sentimente, și nici bocanci cu mărimea 44. Dar avem în schimb o promisiune mare că acea stare va intra în ființare în care Dumnezeu spune că : l-am creat după chipul și asemănarea Mea. Spirit din spirit. Pentru că Dumnezeu nu este trup. Da acest lucru este sensul tuturor lucrurilor. Trimiterea omenirii întregi este despre asta. Despre judecarea lui Satan. În acest proces poți să fi martor de partea lui Dumnezeu dar poți să stai și pe banca acuzaților. Iar dacă se va întâmpla să te găsești pe banca acuzaților atunci când va fi judecata atunci va fi prea târziu să zici că ar fi fost mai bine să mă dezic de partenerul meu de păcat și să-l fi lăsat singur să meargă la judecata pe care o cunoaștem ce va fi. Care este țelul vieții, care este rațiunea de a fi? Numai unul poate fi și anume acela pe care vrea Dumnezeu să mi-l dea, adică înfrângerea lui Satan. Biruința asupra lui și oprirea procesului prin care acesta amăgește omenirea, salvarea a cât mai multor vieți omenești pentru ca să poată trăi în rațiunea lui Dumnezeu, în voia și promisiunile Lui, și de asemenea în Cuvintele Lui. Pentru că rațiunea dumnezeiască este nimic altceva decât Cuvântul lui Dumnezeu în care sunt cuprinse Legile, mărturiile, și promisiunile Lui. Cuvântul lui Dumnezeu este sensul întregii noastre vieți. Voia Lui, și ceea ce a promis și mărturia Lui care ni se adresează. Înainte de a fi venit pe pământ, înainte de a ne fi creat în mod personal pe fiecare, și înainte de a ne fi dat viață El ne-a dat și rostul vieții. Omule te trimit pentru ca Satan să moară. De aceea te-am trimis pentru ca biruința să fie legitimă, dreaptă și deplină asupra lui Satan. Deci pentru asta a trimis fiecare om pe acest pământ. Și vor fi martori pentru Dumnezeu dar vor fi și victime. Nu-i indiferent dacă trăiesc rațiunea trupească și sufletească a vieții, rațiune pe care Satan o folosește din plin, sau  acea rațiune dumnezeiască prin care conduce spiritele noastre și această conducere se răsfrânge și asupra trupurilor și sufletelor noastre, care fiind sub domnia Lui nu mai pot să se răzvrătească împotriva Lui. De ce? Pentru că spiritele noastre sunt sub domnia Spiritului sfânt, sub Spiritul lui Cristos iar dacă sunt acolo în smerenie și ascultare atunci nu mai putem păcătui nici la nivelul gândurilor, da se mai poate împiedica omul dar și în acest caz avem șansa reglării greșelilor, și împăcarea după căință și părere de rău, da avem părtășia Cinei și posibilitatea reglementării.

Care este deci rațiunea vieții? Este rațiunea lui Dumnezeu care întrece orice altă rațiune. În limbaj comun și uman viețile noastre nu au nici un rost, dar în sensul în care este dumnezeiesc putem să trăim foarte fericiți această viață chiar în dimensiunea trupească și sufletească, pentru că suntem în El deja de aici de pe pământ.  



Traducere Bezi Gyöngyi


 


Copyright © 2005-2018 Comunitatea SHOFAR
http://kehilatshofar.com